Scoici multicolore din creioane cerate

   

     Ce facem cand avem multe, multe bucati de la creioanele cerate ale copiilor nostri? Ei bine, le transformam in creioane cerate multicolore cu diferite forme, in cazul nostru, un fel de "scoici" (asa le-a denumit Radu ca eu nu stiam cum sa le zic).

     Cum am procedat:

 - Radu si-a exersat motricitatea fina cand a trebuit sa decojeasca hartia de pe toate creioanele (nu intr-o singura zi, s-ar fi plictisit teribil)

 - le-am taiat bucatele mici si le-am pus intr-o tava de briose (este ideala una de silicon cu forme gen fluturasi, inimioare, etc). Am uitat sa pozez tava cu bucatile de creioane. Ideea este ca se pot face combinatii de culori foarte frumoase.

 - tava a mers in cuptor, pe gratarul de sus, la functia grill 180 de grade, 2-3 minute, dar merge si bagata normal in cuptor pentru 15 minute

 - cand le-am scos erau in stare lichida (inca o lectie despre solid-lichid) si le-am lasat la racit

     Am obtinut niste creioane foarte haioase pe care Radu le foloseste cand are suprafete mari de umplut sau pur si simplu cand are chef de desenat, forma lor diferita de cea a  creioanelor traditionale il atrage mult :).

     S-au desprins foarte usor din tava. Chiar daca tava a ramas putin murdara pe margini, ceara s-a curatat foarte usor. Am pus tava un pic pe aragaz sa se incalzeasca si am sters ceara cu vata si spirt.

Apa: lichid - solid - lichid

       Continuăm experimentele cu apa în diferite stări. Radu cunoaşte deja stările apei, dar prin aceste experimente încerc să-i dau informaţii un pic mai ştiinţifice decât ce ştie el. 

        Aseară am început un nou experiment: am pus apă în recipientul de gheaţă, apoi cu o pipetă am colorat apa în trei culori (nu e musai cu pipeta, dar noi am folosit-o pentru motricitatea fină). Am folosit culorile roşu, galben şi albastru şi am împuşcat doi iepuri deodată pentru că experimentul s-a nimerit în ziua în care sărbătorim 155 ani de la Mica Unire (24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza).

      Am pus în congelator tăviţa până a doua zi. I-am explicat lui Radu cum apa a trecut din starea lichidă în starea solidă prin îngheţare. Fiindcă tăviţa arăta ca un steag, iar Radu era foarte încântat şi m-am gândit că este un bun prilej să-i povestesc puţin despre Cuza şi despre Unire. Nu mult: cum România era împărţită în trei, iar marele domnitor Alexandru Ioan Cuza a unit două dintre ele şi anume Moldova şi Tara Românească. Nu ştiu ce şi cât a înţeles, dar am considerat că trebuie să vorbim puţin despre această zi, iar tăviţa a picat numai bine.

       Apoi am pus câteva cuburi de gheaţă într-un pahar cu apă şi câteva într-un pahar fără apă pentru a vedea ce se întâmplă. Din când în când examinam paharele să vedem ce se întâmplă. Radu a observat cu satisfacţie că gheaţa din paharul cu apă a dispărut repede. I-am explicat că s-a topit şi s-a amestecat cu apa din pahar pe care a colorat-o. Apoi am aşteptat până s-a topit şi gheaţa din celălalt pahar: apa a trecut din stare solidă în stare lichidă.

          A fost o zi frumoasă de explorare a lichidelor şi solidelor. Şi chiar a înţeles foarte bine că apa se poate transforma din stare lichidă în stare solidă şi invers.

Apa ca şi lichid

        Încerc să lămuresc foarte bine cu Radu noţiunile de "lichid", "solid" şi "gaz". În acest sens am început un experiment cu apa, ca şi lichid.

        Am pus cu ajutorul unui biberon (orice pahar gradat) câte 60 ml apă în patru recipiente diferite ca formă şi am adăugat colorant alimentar în fiecare pentru a fi mai atractiv experimentul. Am avut colorant lichid şi a trebuit să măsor cantitatea şi după ce am pus colorantul pentru că era mai multă apă şi l-aş fi indus în eroare. Deoarece recipientele au forme diferite dau impresia că şi cantităţile de apă sunt diferite.

         Primul lucru pe care am vrut să-l învăţ este că apa ia forma recipientului în care este pusă. Apoi l-am rugat să-mi spună în care recipient crede el că este mai multă apă. Aşa cum mă aşteptam, mi-a răspuns că apa din paharul înalt este mai multă.

         A urmat o nouă măsurătoare pentru a-i demonstra că în toate recipientele este aceeaşi cantitate de apă, iar forma paharului este cea care dă impresia că acolo este mai multă apă. Radu era pur şi simplu uimit când vedea că apa din fiecare recipient se oprea la 60 de ml :).

           Şi astfel am lămurit sub formă de joacă faptul că apa este un lichid. Urmează să ne jucăm şi cu apa sub formă de solid, trecerea apei din stare solidă în stare lichidă şi invers.