miercuri, 1 octombrie 2014

Copiii si centura de siguranta

    Codul Rutier, modificat. Amenzi mari pentru şoferii care nu transportă copiii cu centură de siguranţă sau în scaune speciale 407
                                           Sursa foto:americanlivewire.com

Noul Cod Rutier care a intrat in vigoare presupune obligativitatea transportarii copilului mic sub 3 ani in scaune speciale omologate, iar a celor pana in 12 ani legati cu centura de siguranta. Amenda este pe masura, adica pana la 450 de lei, usturatoare pentru orice buzunar.

     Din punctul meu de vedere este foarte bine, dar, citesc pe ici pe colo si vad mame nemultumite, chiar pe unele spunand ca se sustine afacerea cuiva cu scaune de masina. Mi se pare de neinteles. Pe mine ca parinte ma intereseaza sa stiu ca am copilul in siguranta si nu ma bazez pe modul in care conducem masina eu sau sotul meu.

     Ca sunt copii care nu vor in scaun sau legati cu centura. Da, stiu ca sunt.  Nici cea mica a mea nu este foarte incantata. La drum lung isi pune la bataie acutele de simti ca-ti zboara urechile cu totul. Dar asta este, ne oprim mai des, ne calmam, bem apa, etc si pornim din nou la drum, fiecare pe locul sau. Despre cel mare nu am ce comenta. El a invatat mai nou sa-si puna singur centura si a fost legat in masina mai tot timpul.

     Spuneam ca nu ma bazez pe modul in care conducem masina eu si sotul meu. Amandoi suntem prudenti la volan, chiar si cand nu avem copii in spate, dar NU SUNTEM SINGURI PE SOSEA. Cred ca am o luna de cand mi-am scos masina din service unde a ajuns din cauza unui alt "PARINTE PRUDENT" ca si noi, care a intrat pe contrasens fix in fata noastra. Nu aveam viteza, era aglomerat, cred ca aveam 50 de km/h. Cu cei 50 de km/h ora ai lui s-au facut 100 km/h si partea din fata a masinii noastre era de nerecunoscut. Ce s-ar fi intamplat cu ai mei copii daca nu erau asigurati in spate nici nu vreau sa ma gandesc. Cum as fi reusit eu sa o tin pe cea mica fixata bine la mine in brate cand totul a durat o fractiune de secunda si nici nu am avut timp sa reactionez. Nu as fi putut si in mod sigur nu ar fi fost bine.

     Asta este propria experienta. Dar ce spuneti despre cazul recent de pe la stiri cu tanarul nesabuit care a distrus niste familii. Nu ne putem baza pe noi si pe mainile noastre ca-l vom tine bine. Nu exista asa ceva. Nu ai cum sa-l tii bine. La un impact cu 50 de km/h un copil poate zbura prin parbrizul masinii intr-o secunda. Doamne fereste de asa ceva!

     Poate amenzile date ii vor face pe mai multi parinti sa constientizeze importanta sigurantei copilului si vor cauta modalitati de ai convinge sau pacali sa stea pe locul lor si sa fie asigurati. Trebuie sa ne punem imaginatia la treaba si cred ca vom reusi.

     Va doresc sa nu aveti parte de accidente!
     

Insecte si paianjeni

    

     De cateva saptamani Raducu a devenit brusc pasionat de paianjeni. Ii cauta prin toate tufisurile, ii studiaza, ii analizeaza, ii streseaza pe ceilalti copii din fata blocului, nepasionati asa ca el :)), sa vina sa-i vada, etc. 

     Am zis sa profit de perioada asta si sa-l ajut sa afle cat mai multe lucruri despre paianjeni. De ziua lui i-am comandat o enciclopedie "Insecte si paianjeni" de la editura Rao, un borcan cu lupa pentru studiul insectelor de la Safari si o figurina Vaduva neagra, tot de la Safari.

     Enciclopedia a fost un succes. Radu s-a bucurat foarte mult, o rasfoieste in fiecare zi, doarme cu ea in pat "ca sa nu i-o rupa mitzi :))". 

     Dar, pe langa studiul insectelor si al paianjenilor in special, aceasta enciclopedie mai face un lucru foarte bun pentru copilul meu frumos :). 
Radu a invatat de cateva luni sa citeasca, dar, cum orice lucru nou la inceput este mai greu, iar pe al meu copil nu-l da ambitia afara din casa, nu vrea deloc sa exerseze. Aceasta enciclopedie l-a facut pe al meu copil sa citeasca mai bine. Curios tare sa afle despre paianjeni, iar eu neavand timp toata ziua sa-i citesc, s-a apucat singurel sa citeasca. M-a dat pe spate cand a venit la mine si a inceput sa-mi povesteasca despre paianjenul de apa, paianjenul cartita, paianjenul de gradina pe care l-a vazut si el in fata blocului, paianjenul crab, tarantula, etc, unii paianjeni despre care eu auzeam pentru prima data. Chiar nu m-au interesat foarte tare, mi se par creepy, iar in afara de cateva specii mai populare sunt praf la acest capitol. De aici si nevoia urgenta de a-i cumpara copilului o carte adecvata pentru ca nu ma descurcam sa-i raspund la intrebari gen: mami....da paianjenii ce mananca?, mamiiii......da de ce e lipicioasa panza?, mamiii....da de ce asa si pe dincolo?.

     M-am straduit cat am putut si eu sa-i satisfac curiozitatea, dar fiind depasita de situatie si dorind sa-i dau informatii cat mai corecte am cumparat enciclopedia.

     Este foarte interesanta, este cartonata, pagini lucioase, limbajul este facil si are multe, foarte multe imagini marite.  
   
     Dintre subiectele atinse in aceasta carte sunt: simturile insectelor, deplasarea, hrana si moduri de hranire, inmultirea, supravietuirea, ce este un paianjen, mijloacele de aparare ale paianjenilor, viata paianjenilor, insecte incredibile, familii de insecte si de paianjeni, etc.










     Am aflat o multime de lucruri despre insecte, dintre care:

 - exista mai multe specii de insecte decat toate celelalte specii de plante si animale la un loc
 - libelula zboara atat de repede incat poate vana alte insecte in aer
 - calugaritele sunt carnivore lacome, adevarati lei ai lumii insectelor
 - fluturii si moliile au aripi acoperite cu mici solzisori care se desprind de insecta daca au nimerit intr-o panza de paianjen si astfel scapa
 - unele insecte sunt foarte bine camuflate: o specie de molie isi poate deschide aripile dana la iveala o pereche amenintatoare de ochi care indeparteaza rapid orice potential dusman, cosasul de stepa nord-american are aspectul unei frunze uscate, exista o insecta-bat, o calugarita orhidee, etc
 - paianjenii crab se camufleaza in flori si isi pot schimba culoarea pentru a se confunda cu peisajul
 - in padurile tropicale din America de Sud traiesc cei mai mari paianjeni din lume care pot manca si pasari
 - paianjenii naparlesc (proces pe care l-am urmarit si noi in fata blocului cu gura cascata)
     
    In borcan am avut cativa paianjeni pe care tati i-a hranit cu muste si tantari pentru ca Radu sa vada si modul de hranire al acestora, apoi au fost eliberati in tufisurile din fata blocului.

marți, 23 septembrie 2014

Five little apples - craft de toamna

      A venit toamna cea frumoasa si as vrea sa fac o mie de lucruri cu Radu si Anamaria, dar nu prea reusesc. Lui Radu ii place cel mai mult sa facem crafturi impreuna, am cautat si am gasit idei, avem materialele, dar.....nu avem timp. Este foarte greu sa faci un craft atunci cand un gandac mic vine si trage de toate lucrurile si vrea si ea sa participe.
     Totusi, am prins un moment cand pitica dormea, am lasat alte treburi balta si m-am apucat cu Radu de un copac cu mere super dragut pe care l-am vazut pe facebook (il gasiti aici).
      Activitatea s-a desfasurat pe ritmurile melodiei "Way up high in an apple tree" care suna cam asa:



Materiale necesare:


 - tempera (rosu, verde, maro)
 - pensula
 - o bucata de carton
 - un sul de la prosop de bucatarie
 - carton de oua
 - foarfeca
 - creion
 - sarma plusata verde
 - ceva pentru gaurit cartonul

Etape:
1. Am desenat coroana copacului pe copac si am decupat-o (era un carton mai gros asa ca m-am ocupat eu de aceasta etapa)
2. Raducu a colorat coroana, tulpina din sulul de la prosop de bucatarie si cele 5 mere rosii decupate de mine dintr-un carton de oua.




3. A urmat asamblarea copacului:
     - am taiat de o parte si de alta tulpina astfel incat sa pot introduce coroana
     - am facut gaurile in corona (am respectat o simetrie pentru a nu se rasturna copacul)
     - am gaurit merele
     - am taiat bucati de sarma plusata si am ancorat merele in copac. Le-am agatat cat mai simplu posibil pentru a fi date usor jos, asa ca sa respectam tema cantecelului :))).





Gata copacul!
Este destul de stabil, daca nu este miscat sta foarte bine in picioare. Raducu este foarte incantat de el si-l arata la toata lumea.

duminică, 7 septembrie 2014

Omida mancacioasa - o carte si o petrecere

     Cred ca majoritatea ati auzit de Eric Carle si de cartile lui superbe, cu ilustratii inconfundabile, atat de iubite de copii. Si Anamaria se numara  printre fanii lui, iar prima carte pe care ea a primit-o a fost Omida mancacioasa.

     Este una dintre cele mai bine vandute carti pentru copii din toata lumea. Este micuta, cartonata, colorata si cu un text usor accesibil. Pentru primul anisor al Anamariei a fost cartea perfecta. Bineinteles ca poate fi citita si mai devreme sau mai tarziu (la Raducu nu am descoperit-o mai devreme si este si el foarte incantat de carte, chiar daca nu asa entuziasmat ca surioara lui).

     Nu o sa insist prea mult asupra cartii, internetul abunda cu informatii si review-uri despre ea. O sa atasez doar cateva  poze:







     A indragit pur si simplu aceasta carte, mi-o aducea sa-i citesc din ea, imi arata cu degetelul pe carte sa-i spun ce este, iar gaurile facute de omida au fascinat-o  pur si simplu, o rasfoia tacticos, o punea pe canapea si-si lipea obrajorul de omiduta.

     Vazand interesul pentru aceasta carte mi-a venit ideea ca petrecerea de taiere a motului sa aiba tema, ce credeti, ce altceva decat Omida mancacioasa.
      Zis si facut!

     Am cerut ajutorul prietenilor Google si Pinterest si am fost invadata cu sute de poze, activitati pe care sa le fac cu Ana pentru cativa ani de acum incolo :)), idei pentru petreceri tematice, etc.
Nu am avut prea mult timp la dispozitie asa ca a trebuit sa ma misc repede.

     Am instruit-o pe bunica cea talentata :)) despre cum trebuie sa arate tortul. Bunica n-a sarit in sus de bucurie: "ce-i cu ilustratiile alea asa de urate?, cum sa le placa copiilor?", etc. Dupa ce i-am explicat ca este un autor pentru copii vandut in milioane de exemplare si ca eu nu am mai auzit pe nimeni care sa nu-l placa pe Eric Carle s-a dat batuta si s-a decis: daca fetita vrea, bunica face :)). 
Logic nu? A aratat cam asa si a fost super delicios:




     Si daca aveam tortul cu Omida cea mancacioasa am zis ca ar merge si un candy bar pe aceeasi tema. Din nou a intrat bunica in actiune pentru prepararea cupcake-urilor. Eu am cumparat bomboane si jeleuri care sa se incadreze in tema: capsuni, portocale, acadelele. Idei in cap am avut o mie, dar cand timpul nu te ajuta te limitezi :). 







     
     Nu am reusit sa fac niste platouri cu fructe, prajituri, castraveti murati, etc de care mananca omiduta la care sa pun etichetele pe care le-am printat de aici unde am vazut si platourile respective.

     Am facut turta dulce (am folosit reteta de aici, nu da gres niciodata) pe care am decupat-o in forma de omida, mere, pere, portocale, capsuni si am decorat-o cum m-am priceput mai bine :)). Ca sa pot decupa omida am decupat mai intai o omida din carton si cu ea mi-am facut treaba. Nu au iesit perfecte, dar s-au incadrat in tema petrecerii (nici fructele lui Eric Carle nu sunt asa perfecte:))), m-am consolat si eu).


     Omizile din turta dulce le-am pus in celofan pe care l-am capsat si bineinteles l-am personalizat cu celebrele bulinute ale lui EC, apoi le-am pus in pungute pe care le-am oferit in dar copiilor invitati. 


     Punguta fiecarui copil a continut: o omida din turta dulce, o carticica cu activitati pe care am printat-o de aici, i-am pus drept coperta o omida si le-am capsat impreuna si o cutie cu creioane colorate pentru rezolvarea activitatilor (cand am facut poza nu am mai avut cutia de la creioane pentru ca al meu copil mai mic a rupt-o). O coperta foarte draguta poate fi printata de aici, eu am gasit-o mai tarziu si nu am mai schimbat carticica.



    Am printat pe etichete autoadezive omidute si le-am lipit pe cartoane colorate taiate cu foarfeca cu model, am pus o fundita si cu ele am decorat acadelele si pungile de cadouri.
     La masa am atarnat o panglica cu numele sarbatoritei, bineinteles, cu literele lui Eric Carle.

     Nu mai gasesc linkul de unde am descarcat eu omida, literele, bulinele si alte chestii, dar daca cineva este interesat de ele imi poate lasa un comentariu cu adresa de mail si i le trimit.

     Nici tava ursitoarelor nu a ramas mai prejos. Am decorat-o cu omida, fluturasul si cateva fructe din meniul omidutei, toate facute din fetru. Le-am confectionat dupa un sablon pe care mi l-a trimis aceasta doamna amabila  posesoare a acestui blog care a facut o minunata gentuta pentru activitati cu omiduta noastra draga. Doar i-am lasat un comentariu cu adresa de mail si mi-a trimis sabloanele imediat. Am muncit ceva sa decupez si sa lipesc piesele, dar eu zic ca a fost o tava foarte originala. Eu si cu nasica ne faceam griji ca o sa traga de omida in loc sa aleaga din lucrurile de pe tava :), dar  nu a fost cazul.


     Cam asta a fost tot ce am reusit sa fac. Am gasit in schimb pe net niste candybar-uri cu omida mancacioasa.....superbe, dar si foaaaarte costisitoare :)). Unul este acesta de unde am decupat etichetele pe care nu le-am mai folosit :)) sau acesta, am gasit idei de activitati de facut cu copiii pe aceasta tema aici si aici.

P.S. Anamaria a luat de pe tava, in aceasta ordine, urmatoarele obiecte: oja, oglinda si bani:)))).

sâmbătă, 6 septembrie 2014

Betisoare si un cheese shaker

     Mai demult am facut aceasta activitate cu Radu doar ca am folosit scobitori in loc de betisoare din plastic. Activitatea o puteti gasi aici.

     Cand pregateam materialele pentra activitatea asta ma gandeam ca este prea devreme pentru Anamaria, ca nu o sa poata sa introduca betele prin gaurelele alea asa de mici, ca nu o sa aiba rabdare, etc. Totusi am considerat ca trebuie sa incerc. Daca o sa vrea si o sa poata continuam, daca nu, asteptam sa mai crestem :)).


     Am ramas uimita de cat de rabdatoare si concentrata a putut fi (avea 14 luni). S-a chinuit sa bage betele prin gaurele vreo 5 minute. Am si filmat-o, dar dintr-o prostie am pierdut filmarea si-mi venea sa mor de ciuda. Am mai incercat si a 2-a sesiune dupa putina pauza ca sa o filmez, dar nu a mai avut aceeasi rabdare si s-a plictisit repede (dupa vreo 2 minute), iar eu nu am insistat.








     Oricum sunt foarte mandra ca a avut rabdare si vom continua cu acest tip de activitati pentra ca Anamaria sa aiba o super motricitate fina :)).

Anamaria, 14 luni

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...