vineri, 28 februarie 2014

Pinguinii - partea 1

Răducu este mare fan Pingu, pinguinul haios şi năzdrăvan de pe Jim Jam, astfel că am hotărât ca ultima săptămână din această iarnă să o dedic pinguinilor. Am pregătit diverse activităţi: citit, colorat,  decupat, matematică şi, bineînţeles, lucru manual.






În fiecare zi am citit (şi recitit) cartea Apolodor, un pinguin călător despre care am scris aici.
Am început cu o scurtă prezentare a pinguinilor care se poate găsi aici.
Pe acest site am găsit resurse online editabile cu animale polare. Le-am editat şi cu denumirea în limba română (le puteţi găsi aici: flashcards şi matching cards). Se pot printa, lamina şi decupa şi pot fi folosite în diverse activităţi despre animale polare. Eu nu am apucat să le laminez, dar o voi face sigur.
Am localizat pe glob Polul Sud cu ajutorul Atlasului geografic (Activităţi pentru copii isteţi), de la editura Teora şi am lipit autocolante cu pinguini imperiali şi regali.








Şi un pinguin din pahare de plastic:


 Materiale necesare :




-         două pahare de plastic de aceeaşi dimensiune
-         hârtie glasată
-         năsturel
-         foarfecă
-         tempera
-         pensulă
-         lipici
-         creion

Mod de realizare :

- un pahar se pictează cu tempera de culoare neagră, apoi se lasă să se usuce



- celălalt pahar se colorează cu tempera de culoare galbenă, apoi se lasă să se usuce


- paharul colorat cu galben se taie fâşii subţiri pe 2/3 din lungimea lui, se desfac fâşiile spre înafară


- din hârtie glasată albă se decupează două buline, iar din culoare neagră alte două buline mai mici (dacă nu aveţi ochi mobili, eu am cumpărat de aici, dar cred că se găsesc la librărie)
- pe la mijlocul paharului negru se lipesc aceste buline cu rol de ochi sau ochii mobili, paharul fiind aşezat cu gura în jos
- un mic triunghi portocalui se lipeşte cu rol de nas
- se decupează o mică inimioară portocalie care se lipeşte sub paharul negru, vârful lipindu-se în interiorul paharului, iar cei doi lobi în afara lui, cu rol de picioare
- paharul galben tăiat fâşii se va lipi peste partea se sus a paharului negru, cu rol de « pălărie »
- pe partea netăiată a paharului galben se va lipi un năsturel

miercuri, 26 februarie 2014

Apolodor, un pinguin călător

Pentru că ultima săptămână din această iarnă am dedicat-o activităţilor cu şi despre pinguini, am citit şi cartea adecvată: Apolodor, un pinguin călător, de Gellu Naum, editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988. 
Cartea am printat-o de aici, dar se poate cumpăra de aici, de aici o ediţie din 2012 a editurii Paralela 45 sau o editie decembrie 2013  editurii Humanitas de aici.



Este de fapt o poezie despre viaţa pinguinului tenor Apolodor. El cânta la cor, într-un circ din Târgul Moşilor din Bucureşti. Într-o zi se trezeşte copleșit de dorul fraților săi din Labrador, îşi ia "la revedere" de la colegii din cor şi am porneşte spre Labrador cu un avion, un bimotor. Totul ar fi fost minunat dacă, în treacăt, pe când făcea tumbe pe motor şi se zbenguia agăţându-se de roate, nu l-ar fi lovit un nor zănatic. Şi astfel, a căzut... aterizând la Capul Nord, într-un fiord.


Trist şi fără speranţă, "fără busolă, fără hartă", dintr-odată a zărit un vapor. Era pescadorul METEOR. Iar matrozii de pe METEOR l-au luat pe vas, spre răsărit...


"A fost un drum fermecător", dar într-o bună zi, vaporul METEOR s-a oprit şi a debarcat la Behring. Apoi a pornit pe jos spre Labrador, ba chiar a traversat Alaska "rece şi pustie". Dar mai apoi a aflat o informaţie necesară: de fapt, familia lui s-ar fi stabilit la Polul Sud, pe gheaţa Golfului Terror, "departe foarte"...
"Un vânt cumplit, un uragan" l-a dus peste ocean, ajungând pe ţărmul african şi-apoi, prin Golful Syrthelor.
Obosit, Apolodor a fost ajutat de o camilă, care l-a dus până unde începe Sahara albă şi deşartă.


A pornit apoi pe jos şi, rătăcind un an pe continentul african, a ajuns în insula Madagascar. "Şase luni în şir a fost în India, "fachir", după care "tânăr chitarist" în Bangladesh, apoi o lună în Tibet, "se spune că a fost poet".
Dupa două luni se află pe o insulă în Pacific. Devenise milionar deoarece găsise într-o zi un geamantan cu 40 de diamante. Deşi a dus o viaţă frumoasă timp de "un an sau doi", şi-a amintit de fraţii lui şi, renunţând la "ananas, ţigări de foi",jucării şi cofetării, a plecat din nou spre sud. A închiriat o barcă, a naufragiat pe o insulă pustie şi "luat de un submarin". "Dar asta a durat puţin, căci s-au izbit în drum de-o mină". Un delfin l-a salvat şi a fost dus spre vest pe ţărmul californian, în Statele Unite. Aici a scăpat lumea de un bandit renumit pe nume Salliver Tom "şi-a fost o mare sărbătoare", dar când toţi strigau: "Rămâi cu noi, tu, cel mai brav dintre cowboy" el şi-a continuat drumul cu trenul, de-a lungul Statelor Unite. În tren Apolodor s-a întâlnit cu tâlharul din Connecticut (tatăl lui Salliver Tom) care vroia să-l răzbune. A fost aruncat din tren, iar în urma căzăturii, Apolodor s-a ales cu un cucui, o zgârietură şi o rană la picior. A poposit pe valea râului Missouri, s-a urcat intr-un camion "din mers" şi s-a îmbrăcat cu o "falnică armură" pe care a găsit-o în camion.
A fost luat de un uragan îngrozitor şi a picat pe străzile din Saint-Louis. Oamenii, crezând că este un om de pe marte, l-au transformat într-o statuie pe un socu de granit.
Pe când "şedea în beznă şi tăcere" a fost luat de tâlharul din Connecticut care l-a trimis pe lună cu o veche astronavă goală, însă acesta reuşeste să se întoarcă pe pământ. A ajuns pe Mississippi de unde a fost găsit de Jim şi Jack, pornind cu bacul spre sud. În New Orleans s-a îmbarcat pe un vapor împreună cu căpitanul Cyrus Smith, "un beţivan, un adormit". A rătăcit mai multe zile în largul Mărilor Antile şi prin marea Caraibilor. 
Aflând prin radio ca stăpân peste vapor nu e nimeni altul decăt tâlharul din Connecticut, Apolodor a găurit cu un topor pereţii vaporului în timp ce căpitanul dormea, iar vasul s-a scufundat. L-au cules nişte pescari din Uruguay, unde "a zăbovit cam multişor", în casa profesorului Carlos Alfandor.
A plecat şi de aici, nu se ştie cum şi pe unde a mai fost, dar, 

"era în marte....
Bătea un vânt de vreme rea
Şi-n largul mării viscolea
Cu fulgi de gheaţă, reci şi tari
Când a zărit Apolodor
Antarctica, printre gheţari....
Şi-a debarcat triumfător
pe gheaţa Golfului terror..."
L-au întâmpinat neamurile (bunicul Apolodorin, mama Apolodorica, tata Apolodorel, unchiul Apolodorini) şi vecinii, a fost mare sărbătoare.

Dar, dorul de colegii lui de la Bucureşti a început să-l chinuiască şi, "într-o zi, Apolodor s-a reîntors la Bucureşti".


luni, 24 februarie 2014

Colaj cu maşinuţe

Deoarece Răducu al meu este mare fan maşinuţe, de orice marcă, dimensiune şi culoare, avem multe reviste de gen prin casă. Şi pentru că, la un moment dat, nu mai am loc de aceste reviste, îi propun să facă un colaj. Suntem la al 2-lea deja. Dacă trec cu vederea mizeria care rămâne în urma "artistului" este o activitate plăcută şi creativă. Exersează decupatul, lipitul şi imaginaţia aş spune eu. La această activitate nu am nici o participare. El singur îşi decupează maşinuţele şi apoi le lipeşte pe carton. Acest al 2-lea colaj nu este terminat. Mai aştept să se plictisească de altă revistă şi o să-i propun să continue colajul. 
Recomand această activitate, colajul poate fi despre orice şi nici nu mai am nici "scandal" cu copilul cum că i-am aruncat cine ştie ce revistă preferată, O RECICLĂM.








duminică, 23 februarie 2014

Sensory bags (pungi senzoriale) pentru bebeluşi

Pungile senzoriale sunt o bună modalitate pentru bebeluşi de a-şi dezvolta simţul tactil şi creativitatea şi, de asemenea, sunt foarte uşor de făcut.
Prima noastră pungă senzorială a fost cu gel şi mărgele, dar voi mai încerca pe parcurs şi alte idei.
Am avut nevoie de:
 - gel de păr (am găsit foarte ieftin la Auchan, 1.28 lei, multe culori)
 - pungă pentru congelator cu fermoar (tot de la Auchan)
 - bandă adezivă pentru o mai bună sigilare
 - foarfecă
 - opţional: glitter, mărgele

Am turnat gel în pungă (aproape toată cutia), am pus mărgelele şi nişte glitter, am amestecat. Am scos pe cât posibilul aerul din pungă şi am închis fermoarul, apoi am pus bandă adezivă pentru a fi sigură că nu vor exista scurgeri.



Pentru că Mitzi încerca să bage punga în gură am lipit-o cu bandă de măsuţă.
S-a mirat când a atins prima dată punga, era tare nelămurită, a lăsat-o jos. Apoi a prins curaj şi s-a jucat până s-a plictisit.





Sigur voi încerca şi alte pungi senzoriale folosind diferite teme.


sâmbătă, 22 februarie 2014

Olimpiada de iarnă - inelele olimpice

Am continuat aventura jocurilor de iarnă care se desfăşoară în prezent la Sochi, în Rusia şi ne ajută foarte mult şi transmisiunile de la TV. Dintre toate jocurile de iarnă preferatele lui Radu sunt patinajul şi săriturile cu schiurile. Rămânea pur şi simplu cu gura căscată când îi vedea ce "cascadorii" făceau în aer schiorii.
În această zi tema principală a fost despre inelele olimpice. Am început cu un mic text despre inele preluat de aici şi anume: 
       "Probabil, cel mai cunoscut simbol al Jocurilor Olimpice il reprezinta inelele olimpice. Aceste cinci inele inlantuite simbolizeaza unitatea celor cinci continente (cele doua Americi sunt considerate un singur continent). Ele apar in cinci culori pe steagul olimpic de culoare alba. Aceste culori: alb (fondul drapelului), rosu, albastru, verde, galben si negru au fost alese astfel incat fiecare natiune sa aiba cel putin una din ele reprezentata pe steagul national."
Apoi am continuat cu un scurt exerciţiu de citire preluat de pe acest blog, exerciţiu asemănător cu cel folosit la lecţia despre torţa olimpică. Tot pe acest blog am descoperit alte 2 bloguri (acesta şi acesta) de unde am preluat materialele pe care le-am folosit la activităţile noastre. Deci, nu am nici un merit, doar m-am inspirat şi am lucrat cu Răducu :)).

Citim:



Neapărat Radu a vrut să coloreze şi mascota Jocurilor Olimpice:




Şi a făcut inelele cu acuarele după o idee preluată de aici. I-am pregătit culorile şi sulurile de la hârtia igienică şi a început lucrul:








Nu au ieşit perfecte, dar noi am fost mulţimiţi de rezultat. Participarea contează la Jocurile Olimpice, nu-i aşa? :))))
Am continuat cu nişte fişe pentru exersarea scrisului de aici :





Şi nişte puzzle-uri de aici:







vineri, 21 februarie 2014

Olimpiada de iarnă - torţa olimpică

Şi pentru că am vorbit despre gazda jocurilor Olimpice de iarnă din acest an, Rusia, am continuat cu torţa olimpică.
Pentru început am citit un pic despre ceea ce este o Olimpiadă dintr-un articol de aici. Nu i-am dat chiar toate detaliile din articol lui Radu că l-aş fi ameţit. Doar un pic despre medalii, podium, torţă olimpică, inele olimpice şi am insistat pe importanţa participării la JO şi nu doar a căştigării acestora (este la vârsta la care se supără foarte tare dacă nu câştigă la un joc, nu iese primul la o întrecere, etc.).
A urmat un scurt, dar foarte scurt, exerciţiu de citire pe silabe (pentru că încearcă să citească pe litere, lucru care este mai dificil şi mai puţin indicat decât acela de a citi pe silabe) pe care l-am găsit aici şi mi-a plăcut foarte mult. Nu vreau să-l forţez să citească, mai are destul timp, dar el a insistat, iar eu nu era să ratez ocazia :)). Drept urmare, mai are foarte puţin şi va citi cursiv un text simplu.


Şi pentru că trebuie să exersăm la partea de decupare am printat nişte fişe foarte frumoase şi de sezon.



Fişele se găsesc aici.
A mai colorat o torţă (aici):


Am încheiat această "sesiune" de Olimpiadă cu un "craft" şi anume o Torţă Olimpică, activitate care cuprinde exerciţii de colorare, decupare şi lipire. Pentru început am printat de aici şabloanele pentru mânerul torţei şi flacără. Radu le-a decupat, a colorat flacăra, apoi a lipit bucăţele de hârtie colorată astfel încât să arate ca o flacără reală. Le-am lipit împreună şi a ieşit o "super torţă olimpică" :)).









Vom mai continua cu activităţi dedicate Olimpiadei de iarnă.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...